Bănuiesc că știți deja povestea cu șoseta: unde dispare mereu o șosetă din pereche? De ce dispare doar una și rămân ele totdeauna desperecheate? Astăzi mă frământă altă problemă din seria #FirstWorldProblems. Deși am donat o grămadă de vechituri din debara, am dus la reciclat altă grămadă de produse și am organizat câteva concursuri în care am plimbat vreo 20 de cutii, debaraua este tot plină. Zău, nu-mi explic cum este posibil.
De unde vin toate aceste lucruri? Unde se duc ele? Ok, am primit niște cadouri de Sărbători, dar au egalat tot volumul abia eliberat? Este posibil.
Probabil de-aia își fac unii vile cu 18 camere. Păi, nu mai ai loc în debara? Păi ducem cutiile în altă cameră. Apoi în alta și în alta. Doar n-o să se umple 18 camere.
Cred că este de-asemenea vreo meteahnă de pe vremea comunismului. “Să nu aruncăm aia sau aia, o să ne trebuiască cu siguranță cândva, undeva!”. Pe vremuri nici pungile, nici șuruburile, nici sfoara – nimic nu era de aruncat. La final îți dai seama că nu ai de fapt decât o tonă de gunoaie.





Pai fa mai multe si mai dese concursuri
Intredevar, cand primesti ceva parca iti e greu sa il arunci …
Asa e mareu in dulapul meu:)