Am prins un 23 august chiar înainte de Revoluție (sau ce a fost ea). Aglomerație infernală, soare, praf și multe repetiții în care nu făceam, practic, mare lucru. Mai mult pierdeam vremea pe acolo. Unii colegi atunci s-au apucat de fumat. Treceam a opta și ne credeam “mari”. Se fuma Amiral, Snagov, ce mai prindeau unii de la părinți. Curgeau bancurile.

23 august pe stadion

Atunci am aflat prima oară despre celebra vizită a unui oficial britanic la care s-a scandat “Ceaușescu – Michael Foot”.

În rest, mi-amintesc că stăteam în autobuzul cu care venisem de la școală, foarte mult timp. Muream de foame. Când a trecut Ceaușescu cu Elena, nici măcar nu s-au uitat spre noi. Și apoi, la scurtă vreme, am plecat acasă.

Singura poza legată de 23 august și o manifestație de genul celei la care am fost noi am găsit-o aici.

Stiri pe aceeasi tema :

Vânzări de PC-uri în România. Niște cifr…

Dell: produse noi şi detalii despre piaţa d…

Doi fotografi români pe lista Sony World Pho…