Ce mult mă bucur că am reuşit să ies din oraş. Nimic deosebit, o plimbare pe Valea Prahovei:  Sinaia + Buşteni cu o oprire la Muzeul Cinegetic de la Posada. De fapt, călătoria a fost extrem de utilă, mi-am reconfirmat faptul că trebuie să ne petrecem vacanţele oriunde altundeva şi că tentaţia de a petrece week-end-ul în această zonă trebuie evitată, vorbim doar despre pierdere de vreme şi nervi consumaţi.

Muzeul Ceasului - Ploieşti

Am pornit dis de dimineaţă, iar drumul a fost super ok, minune pentru DN1, sâmbăta. În Ploieşti, a început distracţia. Am oprit cu copiii la Muzeul Ceasului. Deşi era ca 8-30, alte autocare ajunseseră deja şi era o coadă de sute de persoane. Nu am stat.

Am ajus astfel mai devreme în Posada. Trec peste faptul că,  un muzeu cu animale împăiate este un pic sinistru, totuşi am zis  că pot şi copiii să cunoască un zimbru şi un mistreţ, nu numai  din cărţi. Deşi am ajuns devreme altă coadă imensă ne aştepta.

Muzeul Cinegetic, Posada (c) Dan Dragomir

Aici am luat primul contact cu ospitalitatea şi bunăvoinţa tradiţională a românilor, specifică celor de pe Valea Prahovei. Deşi au mii de vizitatori pe zi, la un preţ de 8 lei adulţii şi 5 lei copiii, angajaţii “instituţiei” se întrec în amabilităţi. Întâi au încuiat WC-urile, asigurându-ne că nu merg, deşi ele erau funcţionale. Apoi au zbierat la copii, care mai de care, ameninţându-i că vor rămâne acolo “pentru totdeauna” dacă mai respiră. Plus că, având de stat o oră înainte de intrare, mi-am dat seama că nu s-a gândit absolut  nimeni că nişte copii nu pot aştepta la coadă, în linie dreaptă. Muzeul s-a dovedit relativ ok, au şi o sală despre Mihail Sadoveanu, mare vânător.

Camping Gura Diham

Apoi am mers în Buşteni, în ex-paradisul numit Gura Diham. Plin de corturi, de rulote trase de cele mai noi modele de BMW şi Mercedes-uri de teren, zeci de autocare, peste 100 de maşini, mormane de gunoaie purtate de vânt în toate părţile. Fumul grătarelor depăşea ca intensitate ceaţa de pe munte. Cabana Gura Diham s-a transformat într-un kitch sinistru, dar măcar aici oamenii au fost de treabă. Preţurile relativ ok şi mâncarea corect executată. De fapt, la pădure a fost cea mai bună parte a întregii călătorii, deci ar trebui să ieşim mai des pe munte şi nu în zonele “turistice”.

Zonă frecventată de urşi

Din păcate, pe la 4 a trebuit să plecăm şi am mers în Sinaia. Iniţial trebuia să mergem cu noua atracţie pentru copii, cu trenuleţul, însă ieri nu a funcţionat. Aşa că am mers la Peleş, unde acum se vizitează doar Pelişorul.

Pe tot drumul de la parcare spre castel sunt nelipsiţii vânzători de nimicuri, nişte mizerii de jucării care se sparg în cioburi, se varsă în valuri de praf sau curg pe hainele copiilor. Noua atracţie: un bumerag de lemn cu care îşi dau în cap din 5 în 5 minute. Orice autoritate pentru protecţia consumatorului din lume ar interzice aceste “cadouri” forever. Plus preţuri de la 15 lei un con de brad. Desigur, când încep copiii să plângă, ai puţine şanse să scapi fără să iei ceva.

Castelul Peleş, Sinaia (c) Dan Dragomir

Frumoase castele, n-am ce să zic. Unii trăiau bine şi la 1900. De fapt, e la fel ca acum şi ca întotdeauna, doar numele, discuţiile şi tehnologia s-au schimbat. Aici, aceiaşi oameni amabili. Niciun closet pentru turişti, în pădure dacă doriţi. Pelişorul pare să fie de asemenea un soi de kitch cu mici excepţii. Mobila arată a producţie americană din anii 50. Ghidul ne arată un “manuscris pe pergament” care este de fapt o tipăritură pe un plastic de doi lei. Porţelanuri chinezeşti şi mochete care par de după anul 2000. Per-total o senzaţie de fals şi un gust amar. “Acest castel avea încălzire centrală şi curent electric de la inaugurarea din 1903″. Deci, se putea.

Castelul Pelişor, contre-jour

Deşi am plătit şi aici o grămadă de bani, oamenii s-au purtat la fel de amabil cu copiii. Fără ţipete şi înjurături nu ne simţim “români”.

Mulţumesc, dar prefer să îmi petrec timpul liber altfel.

Stiri pe aceeasi tema :

Plimbare prin Praga – Charles Bridge şi cent…

Ritz-Carlton nu pare afectat de criză

HotelPeeps: romanii pleaca des la Paris, Barc…