Da, brandurile au o responsabilitate și pot fi trase la răspundere de consumatori atunci când calcă greșit. Și brandurile ar trebui să urmărească ce fac agențiile lor cu banii investiți în promovare. Oare cumva susțin adevărate focare de dezinformare și oameni toxici? Sponsorizează rasiști în contextul revoltelor actuale? Susțin fake news și oameni care nu cred în Covid? Dau bani celor care spun că 5G ne microcipează?

facebook boycott

Mai mult decât oricând, brandurile și responsabilii companiilor trebuie să fie atenți la mediile, canalelele de promovare și oamenii pe care îi sponsorizează. Boicotul Facebook are mai multe cauze nu doar ideea de la care a plecat. Sunt convins că frustrările companiilor sunt de fapt mult mai mari. Și o să parcurgem tot procesul pas cu pas.

Cum a început boicotul Facebook?

Totul a început cu campania Stop Hate for Profit. Au și hashtag-ul #StopHateForProfit pe care au tot anunțat brandurile care susțin campania. Este o inițiativă a unei fundații care militează contra urii, Liga contra Defăimării (ADL). Reacția a venit fix după ce Facebook a anunțat că nu va cenzura mesajele lui Donald Trump. Povestea lui bănuiesc că o știți, a instigat în repetate rânduri la ură, rasism, violențe, iar Twitter a avut tăria de câteva ori să marcheze mesajele ca fake news. Dar Facebook nu a făcut nimic. Mai știm că Facebook dă uneori ban-uri foarte lungi unor utilizatori complet nevinovați. Au pățit unii care au scris despre puicuțe sau ciori, cuvinte care pot avea un context negativ, dar în momentul utilizării nu era vorba de nimic rasist sau defăimător. Totuși, Facebook dă interdicție aproape instant și nu poți contesta nicăieri.

Însă când vine de Donald Trump, care trimtea armata peste protestatari sau lansa mesaje false despre Covid-19, Facebook nu a luat nicio măsură. Iar aici intervine campania lor. ADL cred că fără o finanțare, Facebook va fi obligat să ia măsuri mai dure și să facă curat. Cu frumosul, nu va face nimic.

ADL spune că Facebook nu face nimic în privința mesajelor care instigă la ură. Pe niciuna dintre platformele sale, nu doar Facebook, dar nici pe Instagram sau WhatsApp. Așa că au format o alianță cu alte ONG-uri pentru a lansa acest boicot. Și surpriză, foarte multe branduri mari au înțeles și s-au alăturat acestui boicot. Coca Cola, Pepsi, Starbucks, Adidas, Ford, Microsoft, Unilever și alte sute de companii.

De la zi la zi, tot mai multe nume mari se alătură campaniei. Deocamdată, Facebook sau Mark Zuckerberg nu au răspuns direct acestei campanii. S-au făcut diverse declarații, că anual cheltuiesc miliarde de dolari pentru a menține o platformă mai curată, mai uscată. Dar practic, nu au făcut nimic. Există și reversul medaliei, companiile de top asigură doar câteva procente din veniturile Facebook. Destul cât să pună presiune, dar nu destul pentru a afecta serios afacerile Facebook. Iar afacerile mici nu prea mai au și nu prea mai folosesc alternative la Facebook. Eu acum nu aș putea boicota Facebook, pentru că reclamele pe Facebook sunt cerute de brandurile cu care colaborez, nu de mine în mod expres.

Campania Stop Hate for Profit va fi lansată oficial în Europa. Sunt curios dacă marile branduri europene vor fi alături de companiile americane sau vor trata cu dezinteres situația. Deocamdată n-am auzit niciun brand românesc să fie implicat.

Alte frustrări care vor susține boicotul

Pe lângă faptul că folosește un dublu standard privind utilizatorii, Facebook are o întreagă istorie de decizii frustrante. Întâi că taie artificial celebrul reach organic al mesajelor pentru a forța companiile să folosească metodele de promovare cu plată. Este un fel de șantaj la care puține branduri au rezistat. Nici influencerii nu pot ocoli mesajele sponsorizate și astfel Facebook are 8 milioane de sponsori oficiali.

În plus, Facebook permite exact la fel ca și alte multe platforme și site-uri extrem de numeroase reclame false, știri false, mesaje care incită la ură sub diverse forme sau alte lucruri controversate. Am văzut de nenumărate ori produse-minune, care te scapă de orice boală, reclame la organizații fie naziste, fie de extremă stânga, reclame anti-avort sau anti- LGBT și așa mai departe. Chiar dacă vă faceți timp și raportați conținutul neconform, singurele mesaje care vin sunt „Am analizat plângerea ta și de fapt nu ai dreptate, deci nu luăm nicio măsură”. Iar asta crește mult frustrarea.

Pe de altă parte, ce-ar putea face Facebook, cu 2 miliarde de utilizatori în platformă? Ar trebui mai mulți moderatori, mai multă atenție la raportări, să schimbe ideea cu interdicția pe cuvânt cu o sancțiune în funcție de context. Dar pentru asta, desigur, trebuie bani, foarte mulți bani. Dar de unde să-i ia, dacă veniturile din publicitate vor continua să scadă?

Probabil vor avea un răspuns oficial și noi măsuri de cenzură privind conținutul. Dar rămân ferm convins că ele nu se vor aplica lui Donal Trump.