Dacă ieri am urmărit dezbaterile privind misiunea permanentă pe Lună, astăzi la International Space Development Conference 2019 (ISDC) s-a discutat și despre Marte, iar oficialii au recunoscut că este pasul următor după finalizarea tuturor experimentelor lunare și realizarea unor modele de space settlement care să poată fi adaptate și pe Marte. Culmea a fost ca astăzi să apară și discuția lui Donald Trump, care a zis că Luna face parte din Marte, dar bănuiesc că urmpărește ce se discuta pe la conferință și a vrut neapărat să aibă o poziție pe tema asta.

Am făcut print screen în caz că va șterge postarea. NASA a detaliat zilele trecute misiunea pe Lună în 2024 despre care vă povesteam ieri. Agenția spațială americană a declarat deja de anul trecut că ținta principală va fi misiunea pe Marte, iar cele de pe Lună doar susțin acest proiect.

Am explicat în articolul de ieri de ce misiunea de pe Lună este diferită acum și în plus, este primul pas spre o colonizare mai eficientă a spațiului. Legat de Marte sunt câteva provocări cauzate de mișcările planetelor, există proiecte diferite privind cel mai bun tip de navă care trebuie folosit, cu avantaje și dezavantaje, dar și tipul de combustibil care să fie folosit pentru deplasare. De asemenea, continuă discuțiile dacă să fie o misiune de amploare redusă sau una masivă cu zeci de nave sau sute de coloniști, pînă la planurile de a trimite milioane de oameni pe Marte. Evident, cea mai bună locație de parte rămâne la fel de disputată. Dacă la Lună au ajuns la ideea că trebuie să fie amplasată la Polul Sud, cu Marte este altă poveste.

Știm că sondele de pe Marte au găsit posibile urme de apă curgătoare și de asemenea gheață la poli. Cum apa este absolut necesară pentru viață și foarte greu de cărat în spațiu, este clar că baza marțiană va fi lângă o astfel de sursă.

Vorbitorul de astăzi, dr. Robert Zubrin, fondatorul Mars Society, era pornit  contra motoarelor electrice dezvoltate de NASA ca să fie folosite pentru deplasările în spațiu (și contra planurilor NASA în general) .

El este convins că un combustibil gazos este mai eficient și un motor cu ardere mai puternic și mai rapid. Altfel, nu cred că era un fan oil&gas pentru că a vorbit la un moment dat de folosirea unui combustibil sintetic care poate fi produs pe Marte pentru a realimenta racheta să revină înapoi pe Pământ. Problema principală și care împiedică orice misiune mai rapidă pe planeta roșie este dată de rotirea celor două planete în jurul Soarelui. Doar o dată la doi ani există oportunitatea de a călători de la Pământ la Marte pe cel mai scurt / rapid drum. Altfel distanța dintre cele două planete crește considerabil. Aceast moment, numit de oportunitate, invalidează orice alt mijloc de transport mai rapid sau mai lent, pentru că trebuie parcursă distanța la fix pentru a crește eficiența misiunii. Iar rachetele actuale ar putea face treaba asta.

Zubrin spune că Marte, la o latitudine de 38 de grade nord, comparabilă cu cea din Washington DC, s-au descoperit ghețari care cuprind suficientă apă să producă o cantitate mai mare decât cea din Marile Lacuri. Cam acolo ar fi amplasate bazele principale din care se va construi prezența pe Marte.

Specialistul a criticat planurile NASA, care prevăd realizarea unei stații pe orbită unde se vor putea construi rachete și o stație similară pe orbita Marte, iar rachetele să transporte încărcătura (cargo) de la o stație la alta, nu de pe suprafața Terrei pe suprafața Marte, ceea ce ar fi mult mai costisitor. De pe stație, proviziile și oamenii vor coborâ prin alte sisteme pe sol. Ei au stabilit o durată de circa 300 de zile pentru călătoria de la o stație (poartă stelară) la alta, apoi 300 de zile înapoi. Iar Zubrin spune că este prea costisitor și prea puțin eficient.

El a explicat că o rachetă care ajunge pe orbită în jurul Pământului poate fi realimentată complet, iar dacă pornește de acolo poate ajunge pe Marte în 180 de zile, cu combustibilii actuali. Poate sta și pe Marte pe orbită, fără nicio altă stație necesară, doar realimentată de la sol cu acel combustibil chimic despre care vorbeam anterior. Ea va face 180 de zile înapo spre Pământ. Astfel, discuția a continuat cu diverse modele și proiecte de rachete care ar putea fi folosite și cum s-ar face acest lucru.

Planul inițial ar fi să ducă pe Marte, în același loc, toate lucrurile de care este nevoie pentru baza inițială, de la adăposturi și roboții care vor finaliza prima parte a lucrărilor, un rover pentru deplasările necesare, dar și partea necesară alimentării. A spus că nitrogenul lichid poate reacționa cu CO2 de pe Marte pentru a produce metan și ogixen ce poate fi folosit pe post de combustibil. Se pot duce 6 tone de nitrogen pe Marte și cu ele se produc 108 tone de combustibil pentru rachetă. Doar 90 sunt necesare pentru rachetă și restul rămân pe post de combustibil pentru vehicule terestre. Toată teoria este că metanul este mai ușor și mai ușor de produs, iar chimia este simplă, fără pericole deosebite.

Și toate planurile astea sunt realizate deja și testate în laborator, doar că nu sunt adoptate de NASA. Astfel, s-ar face maxim trei drumuri spre Marte pentru a pregăti misiunea și apoi totul ar fi mai simplu. În primul se duc toate lucrurile necesare pentru a face combustibil și un rover, apoi modulul în care vor locui astronauții de acolo, plus un modul de transport care poate folosi combustibil să urce pe orbită sau să aducă de pe orbită provizii și echipamente.

În rachetă nu este nevoie de o protecție extraordinară, pentru că se scurtează durata expunerii la radiații, au calculat doza de radiații stelare și este similară cu a altor astronauți care au ieșit în spațiu. De asemenea, proviziile și apa sunt plasate în pereții navei pentru a bloca radiațiile solare care pot afecta nava. Cea mai mare problemă rămâne lipsa gravitației, iar acest lucru trebuie rezolvat cu o soluție artificială de a genera gravitație, probabil prin rotație.

Sunt multe discuții privind Marte, știm deja planul lui Elon Musk, dar acesta a dezvoltat și mai mult ideea. Acum doi ani, la una dintre conferințele Space X, Elon Musk a declarat că vor face multe nave Starship, care fiecare va duce 100 de pasageri pe Marte, iar primul val de colonizare va duce 100.000 de oameni acolo, urmați de alți 900.000 în următorii 18 ani, realizând astfel o colonizare reală a planetei. Desigur, este un plan care a întârziat mult, iar acum Space X a renunțat la ideea unei nave de 500 de tone, reducând proiectul la 150 de tone, deci nu vor putea duce decât 20-30 de oameni.

Pentru navigația mai rapidă, cercetătorul propune un plan în pași, dusă racheta pe o primă orbită, alimentată la loc, apoi dusă la marginea orbitelor posibile din jurul Pământului, înainte să scape de gravitație. De acolo, racheta trebuie doar să dea un impuls mecanic către cargo, iar acesta va călători nestingherit spre Marte fără alte interacțiuni, iar racheta poate rămâne pentru a fi refolosită la alte misiuni. Ea ajunge înapoi în doar 6 zile pentru a fi re-alimentată și folosită iar.

Urmăresc discuțiile și vă țin la curent cu ceea proiecte noi mai apar pe-aici.

Dan Dragomir

editor at Computerblog.ro
Am fost ziarist timp de 15 ani, 10 ani doar blogger, iar ultimii 16 ani i-am petrecut în domeniul IT. Din 2010 sunt doar pe Computerblog.

Mă găsiți de asemenea pe Youtube cu un canal în care vorbim despre telefoane, aplicații și jocuri.

Am lucrat printre altele pentru ZF.ro, Descopera.ro, Go4IT.ro, Jurnalul.ro, PlayTech.ro, Zonait.tv și multe alte site-uri, ziare, săptămânale sau reviste.

Autorul poate fi contactat pe adresa [email protected]
!! NU SUNT MAGAZIN SAU SERVICE !!