Dacă tot am ajuns cu Mara la International Space Development Conference (ISDC 2019), am urmărit astăzi deschiderea evenimentului și seria de keynotes, plus prezentările legate de revenirea pe Lună în 2024 și planuri privind utilizarea energiei solare în spațiu.

Recucerirea Lunii în 2024 și puțină istorie

Pentru că povestea este foarte lungă și stufoasă, am să sortez informațiile pentru a fi mai ușor de parcurs, am să pun ceva din istoric, planurile de viitor, provocările pentru a ajunge pe Lună și ce urmează apoi, cel mai probabil Marte.

  • Mara a câștigat premiul al treilea în Space Settlement Contest 2019, cu un proiect pe care l-a făcut singură în timpul liber. Competiția organizată de NASA anul trecut, când ne-am înscris noi, a fost trecută din 2019 la NSS – National Space Society, o organizație neguvernamentală formată în mare parte din oamenii de la NASA care s-au retras sau urmează proiecte proprii, entuziaști ai spațiului, profesori, avocați și altele. Din ce văd eu aici, au făcut un concurs global pentru a atrage talente, iar sâmbătă o să fie și un târg de”locuri de muncă” pentru tinerii veniți din toată lumea. Presupun că vor fi întâi studii și apoi muncă, dar revin pe tema asta.
  • NASA se implică în continuare în proiect, are nevoie și de idei fresh, dar mai ales are nevoie de popularizarea misiunilor și atragerea de parteneri privați, de unde concursul pentru copii, multă media americană și internațională, pasionați de tehnologie. La turul făcut la NASA Goddard Institute, pasionații știau detaliile misiunilor mai bine decât ghizii angajați de agenția spațială pentru vizitatori.
  • NASA a stabilit deja detaliile revenirii pe Lună, misiunea Artemis (sora lui Apolo – iar misiunile Apolo au dus omul pe Lună), are ca target revenirea pe Lună în 2024 care va fi urmată apoi din 2028 de o stație permanentă pe satelitul natural al Pământului. Motto-ul ISDC 2019 este “back to the moon to stay”, iar planurile sunt fabuloase. O femeie va fi primul astronaut din secolul 21 care ajunge pe Lună, probabil acompaniată de un astronaut, iar misiunea ei va fi pregătită cu roboți care vor construi adăpostul de pe suprafața Lunii.
  • Sunt 50 de ani de la prima aselenizare (aterizare pe lună), iar principalele probleme sunt politice și financiare, nu legate de tehnologie. Întâi, JFK a fost un președinte care a susținut cursa spațială pentru a depăși URSS. Asasinarea președintelui american a accelerat această cursă în spațiu, deși el ar fi dorit ca NASA și instituțiile ruse să colaboreze în spațiu. În 1969 -1972 NASA a avut mai multe misiuni cu oameni pe Lună, sau în pe orbita din jurul Lunii. Apoi, de teama unor accidente, misiunile s-au rărit.
  • Primul lucru pe care mi-l amintesc legat de misiunile în spațiu (pe lângă serialul comunist Racheta Albă care n-avea nimic de-a face cu spațiul ), a fost accidentul Challenger. Probabil comuniștii au primit atunci ordin de la Moscova să transmită acest lucru pe televiziune, altfel nu cred că vedeam. Acest lucru a tras înapoi și mai mult NASA și proiectele spațiale. După încheierea Războiului Rece, americanii și rușii au colaborat foarte bine în spațiu, așa cum ar fi vrut Kennedy din anii ’60.
  • bugetul NASA în 1969 era aproximativ 4% din PIB-ul Statelor Unite, iar în 2018 a fost de circa 0.47% din PIB. De-asta se caută fervent idei care implică costuri mai mici, dar fără să crească riscurile. Nimeni nu vrea riscuri de securitate, ci doar idei mai bune. NASA vrea parteneri privați pentru că firmele mari precum Space X, Blue Origin, Virgin Galactic și ceilalți au de fapt un plan în spate: noul Gold Rush va fi în spațiu și este vorba și de minarea efectivă de minereuri de pe asteroizi, dar de asemenea imobiliare – terenuri și orașe în spațiu, servicii de turism în spațiu, un nou set de legi și drept internațional, de fapt, Vestul Sălbatic recreat la nivelul Sistemului Solar.
  • se pare că Trump a înțeles ideea și susține misiunea Artemis a NASA și le va mări ceva și bugetul,  nu prea mult însă. Așa că agenția spațială va lucra cu parteneri privați, unii vor lansa pe lună roboții inițiali, apoi va fi lansat un rover pentru misiunile de teren,  alții vor lansa modulul cu misiunea umană, iar toate creditele vor fi împărțite în mod egal.
  • neexistând o legislație clară și doar câteva acorduri generale la nivel internațional, deocamdată toate lucrurile sunt la stadiul “cine ajunge primul”, este o nouă cursă spațială, dar goana după resurse va fi de genul “noi am ajuns primii, e a noastră”, la care rușii sau chinezii vor răspunde “ba nu”. Avocații au afirmat și faptul că nu există o legislație care măcar să protejeze sit-urile istorice, locurile unde au aterizat prima oară astronauții, module lunare și probe. Ceea ce pe Pământ pare de la sine înțeles, nu se aplică în spațiu.
  • NASA a dezvoltat acum o nouă rachetă, Space Launch System (SLS), care va permite nu doar transportul pe Lună ultra-rapid, dar și plecarea mai departe, către Marte pe viitor. Atinge după decolare 40.000 de kilometri pe oră, cam 11 km/secundă, mai avem ceva pînă la warp (300.000 km/s), dar suntem pe calea cea bună.
  • Americanii au discutat problema lui Yuri Gagagarin, primul om în spațiu, dar căruia unii îi contestă titlul pentru că la aterizare nu a ajuns pe Pământ în navetă, cum cereau reglementările internaționale pentru omologarea acestui titlu. El a coborât de pe orbită cu o capsulă până la 20.000 de metri, de unde s-a parașutat și a ajuns cu bine jos. Nimănui nu-i păsa atunci că regulamentul spunea că pentru omologare pilotul trebuie să fie în navetă la aterizare. El chiar a fost în spațiu, pe orbită. Dar dezbarea a fost aprigă, a încălcat regulile și a încercat să și ascundă asta. Tipic pentru comuniști.
  • cu ceva ani în urmă, am povestit că pe Lună s-au găsit rezerve de apă, sub formă de gheață, la poli. Acum s-a ales ca loc de aterizare polul sud, unde să fie construită baza care urmează să devină o prezență permanentă. Probabil pentru a ajunge la această rezervă de apă. Să nu uităm că există un plan similar la agenția spațială europeană, iar șeful Amazon, Jeff Bezos, vrea un adevărat oraș pe Lună.
  • În proiectul de misiune permanentă pe Lună sunt implicate acum toate diviziile NASA, inclusiv colaboratorii și partenerii comerciali ai agenției spațiale, dar și Casa Albă,  peste 40 de universități din lume, agenții spațiale din toată lumea, laboratoare internaționale și agenții non-profit, instituții americane, dar și media.
  • s-a pus și întrebarea “de ce?” sau “de ce acum?”. Americanii spun că răspunsul este simplu: situația economică mondială este dificilă, marea majoritate a oamenilor au un venit de 25 de ori mai mic decât cel mediu în America, 25% din omenire trăiește cu venituri de 100 de ori mai mici decât media americană. În același timp, resursele pe pământ sunt limitate și în scădere, oricâte s-ar mai descoperi aici, exploatarea intensă va termina resursele, poluarea și încălzirea globală continuă, deci situația rămâne fragilă.
  • Dar resursele din sistemul solar sunt mari și există și teren și minerale și posibilitatea de a crea aceste “space settlement”-uri care vor oferi o viață mai bună celor dispuși să părăsească Pământul. Ele vor oferi atât o asemănare cât mai mare cu viața pe planeta noastră natală, dar vor fi și primul pas în colonizarea sistemului solar și apoi a întregului univers.
  • doar asteroizii din sistemul solar oferă o suprafață “locuibilă” de 1000x mai mare decât oferă planeta noastră acum. Lunile planetelor din sistemul solar oferă o suprafață de 100 de ori mai mare decât Pământul. Norul lui Oort care este la marginea sistemului solar adaugă încă cel puțin de 10 ori suprafața terestră. Nu au pus în acest calcul deloc Marte sau alte planete pe a căror suprafață am putea ajunge pe viitor. Pe asteroizi deja se fac teste pentru minarea metalelor prețioase. Pe viitor vor putea fi colonii pe asteroizii care au traiectorii stabile și nu există riscul unor coliziuni.
  • Elon Musk are în proiectul său prezentat recent trimiterea unui echipaj uman pe Marte în 2024. Cei de la NASA sunt mai modești, încep cu Luna. Apropo, dacă vă pasionează Marte, este un serial semi-SF + documentar pe Netflix. Mi-a plăcut tare mult.
  • Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a zis că va organiza multe “space settlement-uri”, în care vor locui milioane de oameni în spațiu. El se bazează pe proiectul realizat de Gerard O’Neill,  este din 1976, pe baza lui s-au făcut multe îmbunătățiri, iar eu vă pot spune că acum este depășit de cel al Marei, ca să mă laud un pic.
  • ca idee, adăpostul gândit de Mara și botezat SHIELD, poate găzdui 10.000 de oameni și are condiții de viață la fel ca pe Pământ. Va fi construit direct în spațiu cu ajutorul unui robot numit SpiderFab. Pentru a reduce costurile el se află în punctul (Lagrangre L4), aflat între Pământ și Lună în care forța centrifugă anulează gravitația. Raza exterioară de la corpurile principale ar fi de 450 de metri și pe laturile mai reduse are 200 de metri. Înălțimea la corpurile mari este de 150 de metri, iar la cele mai mici este de 85 de metri. În interior sunt case pentru oameni, un ecosistem ca pe Pământ, copaci, animale, există o economie locală bazată pe magazine, restaurante, cinema, totul se plătește wireless cu telefon, smartwatch sau alte dispozitive, există parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport, arene de laser-tag, chiar și mall-uri. Prezentarea Marei a fost un PDF în care doar sumarul se întindea pe 10 pagini, iar fiecare capitol este extrem de bine detaliat. O să participăm și la concursul de postere la ISDC, vă țin la curent.
  • NASA vrea ca misiunea din 2024 să fie un succes real, inclusiv în media, pentru a justifica continuarea proiectului, noi bugete, misiunea permanentă din 2028. Atunci vor reveni 4 astronauți în loc de cei doi din 2024, vor avea costume mult mai performante pentru misiunile exterioare, vor face astfel încât rachetele și navetele să fie reutilizabile și mereu disponibile pentru noi misiuni. Vor putea trimite provizii și piese de schimb în răstimp de câteva zile.
  • misiunea pe Lună este prioritară pentru că în cinci ani se va încheia definitiv misiunea legată de Stația Spațială Internațională (ISS). Piesele au îmbătrânit, iar reparațiile devin tot mai costisitoare, plus că și-au atins toate obiectivele de cercetare cu această stație. Știm cum este viața prelungită în spațiu, ce efecte sunt asupra corpului sau mentalului individului. Există șanse ca stația să rămână în “groapa de gunoi” din spațiu unde sunt trimise toate obiectele care devin inutile (sateliți și alte echipamente) sau să fie adusă chiar pe pământ, prăbușire controlată în ocean. Există și planul de a trimite ISS pe o orbită mai depărtată de Pământ, unde ar putea fi folosită pe viitor pentru alte misiuni. Dar ca termen rămâne tot 2024.
  • discuția despre energia solară a fost fascinantă. Pe scurt, în loc de benzină sau curent electic, navetele viitorului vor putea folosi energie solară și ceea ce cercetătorii numesc solar winds pentru a naviga prin sistemul solar. Singura problemă este că, pe măsură ce te îndepărtezi de Soare, randamentul scade și nu mai poți folosi așa eficient enegia. Ca idee, la nivelul Soarelui, intensitatea ar fi 63 de milioane de W/m2, pe Mercur ar fi ideal, circa 9000W /m2, apoi pe Venus atinge doar 2.600 W/ m2, Pământul și Luna stau bine, cu 1370 W/m2, dar de-aici încolo situația este dificilă. Marte ajunge la 590 W/m2 dacă nu este o furtună solară – atunci nisipul ridicat blochează soarele și puterea ajunge la nivelul de pe Saturn. Asteroizii din sistemul solar oferă o intensitate solară de 140 W/m2, iar Jupiter abia atinge 50 W/m2, Saturn abia 15 W/m2, Uranus și Neptun 2-4 W / m2 și Pluto este trecut ca și centura Kuiper cu aproape 1W/m2. Iar un motor dezvoltat să folosească energia trebuie adaptat la aceste variații cumva. Dar cercetările continuă și un studiu internațional a confirmat că ideea utilizării energiei solare ca mijloc de călătorie în spațiu este viabilă economic, doar că trebuie ca nava să scape de gravitația Pământului. Ceea ce se poate face cu o rachetă.
  • revin cu povești de la ISDC, abia aștept ziua dedicată explorării și colonizării Marte.

Dan Dragomir

editor at Computerblog.ro
Am fost ziarist timp de 15 ani, ultimii zece ani i-am petrecut în domeniul IT. Din 2010 sunt blogger profesionist, în principal pe Computerblog.

Mă găsiți de asemenea pe Youtube cu un canal în care vorbim despre telefoane, aplicații și jocuri.

Am lucrat printre altele pentru ZF.ro, Descopera.ro, Go4IT.ro, Jurnalul.ro, PlayTech.ro, Zonait.tv și multe alte site-uri, ziare, săptămânale sau reviste.

Autorul poate fi contactat pe adresa [email protected]
!! NU SUNT MAGAZIN SAU SERVICE !!