Proiectul de lege pentru implementarea 5G în România a fost repus pe ordinea de zi cu mici modificări. Însă nu a ținut cont de niciun feedback exprimat public sau de recomandările specialiștilor privind implementarea rețelelor 5G. Nici de măsurile tehnice recomandate de UE. Practic el nu reglementează securitatea rețelelor 5G.

Ce s-a întâmplat în 2020

Pentru cei care nu au urmărit discuția, anul trecut a fost propusă o lege specială pentru furnizorii de echipamente 5G. Ținând cont de sancțiunile americane și de presiunile făcute la adresa partenerilor NATO pentru a implementa măsuri similare, România a trasat un proiect de lege 5G care ține cont doar de criterii politice, nu tehnice. Nu reglementează securitatea rețelelor de generație viitoare, ci doar sugerează din ce țară să nu fie furnizorii de echipamente. Ori acest gen de reglementare contravine tocmai liberei concurențe garantate de UE.

La nivel european, gestionarea rețelelor 5G se face pe baza tehnologiei, a standardelor de securitate implementate și fiecare țară membră UE a luat propriile decizii. Atât operatorii de telefonie, cât și Ministerul Justiției sau Consiliul Economic și Social (CES) au transmis pe rând care sunt punctele slabe ale proiectului și ce anume ar trebui modificat.

Modificările aduse proiectului sunt minore

Totuși, proiectul a fost repus pe ordinea de zi în martie 2021. Cu doar mici modificări pe text, dar fără a ține cont de feedback sau de propunerilor oamenilor din industrie.

Mai mult, proiectul continuă să fie redactat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și nu de cine ar fi trebuit să îl facă de fapt: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). Documentul ignoră cerințele UE și nu menționează deloc 5G Toolbox, unde europenii au stabilit reguli tehnice de verificare și implementare a securității rețelelor.

Una dintre cele mai grave probleme ține strict de birocrație. Care la noi în țară creează întotdeauna probleme companiilor. Documentul menționează că, în lipsa autorizării, operatorii trebuie să oprească utilizarea de echipamente de la un vânzător în termen de 5 ani. Documentul nu spune ce se întâmplă dacă vânzătorul a depus toate documentele, dar nu primește un răspuns în acest termen. El practic își face datoria, dar organismul de stat nu revine la timp cu un răspuns.

Pe scurt, modificările aduse proiectului legii 5G sunt minore și nu țin cont de ceea ce au spus specialiștii din domeniu. Ar trebui pus măcar în linie cu reglementările similare stabilite de Uniunea Europeană. De acest proiect trebuie să se ocupe noul minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Urmăresc evoluția și revin cu noutăți pe tema asta, imediat ce apar.