Am fost ieri cu Samsung pe “Drumul Vinului”, varianta scurtă, de numai o zi. Scopul a fi fost să testăm camera foto de la Galaxy S6 și S6 Edge și o să vă arăt câteva imagini mai jos. Îmi dau și cu părerea legat de camera foto, pentru cei care ar putea fi interesați. Dacă vă pasionează zona de fotografie, citiți și comparația între S6, M9 și i6Plus. 

Samsung Galaxy S6 camera foto

Camera foto de la Galaxy S6

Știm deja toate detaliile tehnice, are un senzor CMOS de 16 megapixeli, cu dimensiunea 1/2.6 inch, lentila F1.9 și stabilizare optică integrată. Aplicația software a fost optimizată și există câteva moduri de fotografiere speciale (multe trebuie descărcate din magazinul Samsung și ai nevoie de cont separat).

Deși este mai mare decât cel de la iPhone, senzorul utilizat de Samsung este mai mic decât cel de la Sony Xperia Z2/Z3 sau Nokia Lumia 1020/808. Cu toate acestea este din ce în ce mai adevărată reclama că nu mai ai nevoie de altă cameră foto. Pentru călătorie, peisaje, flori, portrete, deja nu mai ai nevoie de o altă cameră. Imaginile ies foarte bine și ziua și pe lumină slabă, le poți da oricând share în social media. Nevoia unei camere foto dedicată nu dispare, dacă vrei să surprinzi imagini de la distanță sau anumite scene în lumină slabă, vei avea nevoie în continuare de DSLR sau mirrorless.

Personal rămân la camera foto de pe iPhone 6 Plus, mi se pare că are culori mai bune, mai naturale. Dar nu pot să nu recunosc că Galaxy S6 are o cameră foto excelentă. Uite mai jos, o parte din poze sunt făcute cu DSLR și o parte cu Galaxy S6. Fac pariu că nu se prinde nimeni care sunt.

Drumul vinului

Am fost ieri în zona dintre Prahova și Buzău, relativ aproape de Ploiești. Am văzut SERVE prima oară, una din primele podgorii de pe piața locală, după cum spun ei. Dintre vinuri am notat atât Terra Romana, un vin alb plăcut, cât și Vinul Cavalerului. Am văzut una din cele mai tinere vițe plantate de ei, merlot, de 4 ani. De asemenea am înțeles dilema celor care cultivă via, soiurile premium fac producție mică, iar cele ieftine fac producție de trei ori mai mare. Neexistând o cultură a vinului care să vândă mai bine vinurile premium, oamenii se orientează spre ce caută românii. Ieftin, mult, calitatea nu mai contează. Ca la telefoane.

Apoi am fost în vizită la conacul Urlățeanu, la cramă, am degustat o nouă serie de vinuri, mi-am notat Caberenet Sauvignon, Hyperion. Acolo am și luat prânzul, o locație care merită oricând vizitată, oameni amabili, a fost totul super.

Următoarea oprire a fost la Conacul Bellu, care a aparținut aceleiași familii care a donat terenul pentru cimitirul cu același nume din București. Din păcate însă a fost o experiență mai puțin plăcută, n-am avut voie să facem poze înăuntru. Conacul este de fapt o fostă anexă a clădirii care a fost distrusă în 1947, arată bine, sunt camere păstate oarecum conform tradiției, dar grija pentru vizitatori tinde spre zero.

Ultima oprire din traseu a fost la Lacerta, un nume pe care îl reține orice pasioat de vinuri. De asemenea, logo-ul cu șopârla este ușor de reținut. Tot Cabernet Sauvignon am notat și aici, mă gândesc că e genul de vin care îmi place mie. Cam toate locațiile sunt reabilitate și dotate cu tehnologie prin fonduri europene, cred că măcar în zona asta au fost proiecte mai bine realizate.

Turul este plăcut și merită făcut în varianta de două zile, cu o oprire pentru somn… Detalii găsiți aici.