Am jucat Call of Duty WWII, un joc cu o grafică excelentă și o atmosferă imposibil de reprodus în cuvinte. Vă repet și aici că nu sunt un gamer și am testat acest joc ca orice n00b care pune mâna prima oară pe un shooter. Mă rog, nu chiar prima oară, vă povestesc un pic despre istoria mea cu jocurile de tip shooter.
Eu și shooterele
Am jucat prima oară shoot-ere prin 1998, pe un sistem Pentium 4 la 1.3GHz, cu 256MB de RAM. Jocul se chema Delta Force și habar nu am de unde făcusem rost de el, pur și simplu am uitat. Îmi plăceau misiunile și am petrecut o vreme în misiunile de acolo, fără să excelez prea tare. Se mișca destul de ok, doar că grafica era destul de banală, dar pe vremea aia nici nu erau alte jocuri mai interesante. Parcă Mortal Kombat, Doom și cam atât.
Prin 2000 am jucat prima oară Counter Strike. Nu-mi plăcea zona asta de jocuri, eu băgam Age of Empires, Tiberian Sun, chestii de strategie. Dar pentru că niște prieteni buni jucau Counter non-stop, am avut nopți în care jucam cu ei. Sigur că eram scos din joc rapid, ceea ce îi enerva teribil dacă eram în echipă sau îi distra maxim dacă jucam contra, cert e că nu am avut mari performanțe nici la CS. Am testat acum ceva vreme CS:Go, îl am instalat pe undeva, n-am mai jucat a doua oară.
Acum vreun an am testat și CoD: Black Ops 3, am jucat primele misiuni, nu m-a prins deloc jocul, am renunțat la el. Am testat Destiny 2, deși este un joc destul de interesant, nu m-a atras să revin în game play. Repet iar că nici nu am foarte mult timp liber și atunci când îl am, joc Clash Royale, joc FIFA18 sau mă uit la filme.
Povestea Call of Duty WWII
Jocul a fost lansat oficial pe 3 noiembrie 2017, disponibil pentru Windows, PlayStation 4 și Xbox One. Este dezvoltat de americanii de la Sledgehammer Games și publicat de Activision, cei care m-au și invitat să testez noul titlu.
Jocul este „first-person shooter”, continuă bine seria CoD, dar noul episod reprezintă o întoarcere la rădăcinile seriei, după cele trei titluri din anii anteriori plasate în scenarii futuriste, fantastice. Mișcările clasice, atmosfera este clasică, iar bătăliile din Al Doilea Război Mondial sunt epice. Începe cu viața de soldat și pregătirea debarcării din Normandia, pe plajele pe care eu tocmai le-am vizitat anul trecut, ceea ce face impresia artistică și mai puternică.
Ești un soldat numit Daniels și pornești în aventură debarcând pe plajă, sub tirul de neoprit al nemților. Mici momente de respiro, când își reîncarcă armele, îți permit să avansezi , cât mai ferit de diverse obstacole precum tancuri și mașini distruse de nemți, pietre și chiar corpurile colegilor. Ajungi în rețeaua de buncăre germane pe care trebuie să o cureți de inamicii rămași. Urmează apoi alte misiuni și lupte celebre din WW2, precum Eliberarea Parisului, Bătălia de la Aachen și Bătălia din Pădurea Hurtgen. Radu zice că a terminat rapid cele 11 misiuni, eu nu am terminat prima misiune încă. Bine, nici timp nu am avut.
Sunt niște chestii diferite de experiențe anterioare CoD: depinzi de medicii din echipă pentru îngrijire și depinde de colegi pentru a obține muniție suplimentară. Alți soldați sunt responsabili cu informațiile referitoare la pozițiile inamice. Soldații inamici pot fi capturați, obținându-se astfel, de la ei, informații despre pozițiile adverse. În funcție de performanțe poți primi bonusuri de experiență, care la rândul lor conduc la îmbunătățirea abilităților.
Din ce am văzut, versiunea Multiplayer pare mai interesantă, vei face parte, aleatoriu, din tabăra Aliaților sau a Axei. Jucătorii pot alege din cele cinci divizii, fiecare cu pregătire și abilități diferite de combat. Pentru îmbunătățirea performanțelor pe câmpul de luptă, este necesară accederea în rangurile cele mai înalte ale fiecărei divizii. Am citit aici despre divizii, prima divizie este Infanterie, cea mai versatilă categorie de soldați, cu o îndemânare aparte în lupta la baionetă. Divizia Airborne pune accentul pe viteză și agilitate, fiind singura care permite utilizarea armelor silențioase. Divizia Armored este adresată jucătorilor cu un stil mai static, care preferă să ocupe și să mențină o poziție strategică pe front. Beneficiază și de protecție sporită împotriva explozibililor. Mouintain este divizia lunetiștilor, iar Expeditionary este aleasă de cei care utilizează puști și carabine cu muniție incendiară.
Printre alte noutăți a fost anunțat modul Headquarters, un spațiu social în joc, unde jucătorii își pot testa precizia trăgând la țintă sau provoca pe alții la duel. Nu lipsește nici modul Zombie, care poate fi jucat în echipă.
Experiența COD: WW2
Cum am spus, jocul are două puncte tari, dacă nu chiar trei. Mi-a plăcut mult grafica și eu joc pe un laptop de gaming Asus Republic of Gamers, iar pînă acum n-am găsit vreun joc pe care să nu-l pot juca sau să meargă greu. Este adevărat, au tot fost actualizări și a trebuit să fac update la driverul Nvidia, la Steam, la joc în sine și a trebuit chiar să restartez ca să pornească jocul. Dar jocul în sine a mers foarte bine.
Pe lângă grafica foarte bună, atmosfera de joc, practic destul de realistă probabil inspirată din poveștile despre Al Doilea Război Mondial, filme sau mărturii reale. Spiritul de echipă, colaborarea și interacțiunea cu colegii, starea vremii, atacurile furioase ale germanilor, toate sunt în linie cu filmele pe care le-am văzut sau alte jocuri pe tema asta. Sistemul de control este relativ ok, deși uneori este greu să nimerești tasta care trebuie – mai ales dacă ești ca mine, începător. Cei mai pricepuți care cunosc mecanismul jocului, probabil se vor descurca oricum.
Ca orice joc de genul ăsta are anumite check-points. Adică la început muream și reluam acțiunea de pe plajă, am trecut apoi mai încolo, fiind mai aproape de destinație. După o vreme, fără să devin eu vreun expert, am ajuns mai aproape și am terminat prima misiune. Îmi place că nu sunt nici faze repetitive, nici nu te forțează să iei misiunea de la capăt de fiecare dată, ceea ce pentru mine ar fi fost oricum stresant.
Sincer, aștept week-end-ul pentru că vreau să ajung măcar pînă la Paris. Pe lângă joc și grafică și atmosferă, mai este și povestea. Și ca orice pasionat de istorie, vreau să văd istoria cu ochii mei. Acum nu sunt sigur că o să joc Call of Duty WWII pînă la capăt. Nici nu cred că am atâta timp la dispoziție. Dar cred că este primul shooter pe care o să-l mai joc și altă dată.
Concluzii
Call of Duty WWII este atât pentru fanii seriei CoD, cât și pentru cei care au o pasiune pentru shootere. Dacă vreți să descoperiți acest gen, este o idee foarte bună, mai ales dacă vă plac jocurile cu Al Doilea Război Mondial. Plus de asta, învățați să vă descurcați în shootere, în situații extreme.
Versiunea Call of Duty WWII pentru PC costă 229,90 lei și se descarcă pe Steam, iar versiunea pentru PS4 sau Xbox One costă 269,90 lei. Există și o ediție Pro a acestui joc care ar costa 399,90 de lei, disponibilă pentru console. Sunt curios cum este interacțiunea cu jocul utilizând controllerul.