Trăim mai mult ca niciodată, speranța globală de viață depășind 73 de ani, însă modul în care ne gestionăm banii a rămas blocat într-un tipar învechit. Generații la rând, planul financiar a fost previzibil: școală, un loc de muncă stabil pe viață, cumpărarea unei locuințe și o retragere liniștită la pensie. Realitatea actuală arată complet diferit, iar cel mai recent raport UniCredit, realizat alături de National Innovation Centre for Ageing din Marea Britanie, subliniază că longevitatea cere o regândire totală a relației noastre cu băncile, angajatorii și propriul portofel.

Planul UniCredit

UniCredit propune o regândire a finanțelor personale, trecând de la modelele tradiționale bazate pe etape fixe de viață la soluții flexibile, anticipative și adaptate colaborării între generații.

În raportul său, banca susține înlocuirea traseelor liniare cu modele financiare care să răspundă pauzelor din carieră, recalificărilor sau veniturilor variabile, fără ca oamenii să fie penalizați financiar. În acest sens, aduce ca exemplu serviciul „buddy”, care îmbină funcțiile digitale de tip self-service cu asistență umană disponibilă non-stop, prin apeluri video sau întâlniri directe, oferind sprijin continuu indiferent de schimbările prin care trece consumatorul.

ads

Viețile lungi nu mai urmează o linie dreaptă, ci sunt pline de pauze profesionale, schimbări de carieră sau perioade neprevăzute de boală. Aproape 40% dintre oameni trec prin episoade de instabilitate după o întrerupere neplanificată a activității, iar tinerii își încep independența mult mai târziu. Când sistemul financiar penalizează o recalificare la 40 de ani sau o retragere temporară pentru a ajuta familia, omul modern pierde teren. De aceea, instituțiile financiare încep să ofere soluții modulare, capabile să se contracte sau să se extindă odată cu nevoile fiecărei etape, combinând asistența digitală permanentă cu sfaturile umane concrete.

În același timp, banii nu mai sunt o problemă individuală, ci una împărțită între generații și gospodării. În Europa, aproape jumătate din populație oferă îngrijire neplătită copiilor sau părinților vârstnici, iar tot mai multe familii sunt recompuse. Cel mai adesea femeile preiau aceste roluri, riscând venituri mai mici și pensii precare la bătrânețe. Răspunsul logic constă în produse financiare comune, cu acces delegat securizat și permisiuni flexibile, care să recunoască sprijinul reciproc dintre rude fără a anula confidențialitatea personală. Angajatorii, la rândul lor, trebuie să înțeleagă că sprijinul acordat celor dragi este o realitate cotidiană a echipelor lor, nu o criză izolată.

O viață mai lungă cere și o capacitate sporită de anticipare. În loc să reacționăm când apare o urgență, soluția este protejarea timpurie a autonomiei, încă din anii în care suntem activi și sănătoși. Asigurările gândite anticipativ oferă resurse financiare și venituri constante exact în momentele în care independența fizică ar putea scădea, scutind familia de o povară uriașă. Tehnologia și datele pot ajuta la semnalarea riscurilor înainte ca acestea să devină urgențe, cu condiția ca aceste instrumente să fie simple, accesibile tuturor și ușor de înțeles, fără a crea confuzie.

În cele din urmă, însăși noțiunea de siguranță financiară s-a transformat. Slujba clasică pe viață este înlocuită de venituri multiple, proiecte independente și pensionări treptate. Oamenii preferă tot mai mult controlul asupra timpului în locul unui salariu rigid, iar sistemele de creditare și economisire trebuie să se adapteze veniturilor fluctuante. Viitorul banilor nu mai înseamnă doar acumulare oarbă, ci libertatea de a alege, de a învăța din nou și de a ne reinventa la orice vârstă, sprijiniți de o infrastructură financiară la fel de flexibilă ca viața însăși.