Trecand peste incitendul cu taxa de poluare, trebuie sa ma laud un pic cu Zafira. Intai, am reusit sa adun doua zgarieturi. Una cu cheia, facuta de un inteligent cand eram in vacanta, aveam 300 de kilometri la bord. A doua, recent, intr-o intersectie prin care trec zilnic si prin care in ziua aia a trecut si un sofer de microbuz care si-a calculat aiurea distanta de franare. Noroc ca e doar un semnulet invizibil, a luat doar primul strat de lac.

Dar sa trecem si la partea buna. Am facut 3.000 de kilometri fara nicio problema, nici macar presiunea la roti nu s-a modificat. Consumul este un pic mai mare decat cel din pliante, dar oare nu stiam noi dinainte chestiile astea?

Mortorul de 125 de cai, 1.7 litri CDTI, face masinuta sa zboare de pe loc, chiar daca este ea mai masiva decat o berlina obisnuita. Vitezele se schimba usor, iar mergand in a 6-a pe autostrada am avut consum mediu de 6,7 litri la suta, de parca conduceam un Tico. E drept ca intr-a cincea, pe soseaua normala, media de consum bate spre 8 litri la sua, cu aerul si casetofonul deschis.

Desi mergeam taricel si cu Loganul, am observat ca fac in medie cu 33% mai putin timp cu Zafira pe distantele mari. La mare am ajuns in 2 ore 45 de exemplu, in timp ce,  cu Dacia faceam 4 ore.

Am spatiu cat sa bag un cal in portbagaj daca pliez o parte din bancheta. Intrebarea este unde pun finul.

Scaunul cu reglare in 6 puncte este enervant. La Logan ai un scaun, poti sa lasi spatarul sau sa-l dai in fata/spate – reglare in 2 puncte. Il pui cumva si stai pe el. La Zafira nu, trebuie in fiecare zi sa mai dau de o maneta, parta ma inteapa aici, ba nu e prea ridicat, ba nu e prea in fata, stai ca e perna prea umflata…