Am discutat cu Dan Demeter, cercetător Kaspersky, despre teoriile conspirației, OZN-uri, vaccinuri și 5G. Cum apar și cum se dezvoltă fake news. De ce le preiau unii oameni și de ce se răspândesc pe Twitter, Facebook sau Youtube. Ce putem face noi să ne păzim de astfel de aberații.
Vedeți și episoadele mai vechi din podcast.
Varianta audio:
De unde apar teoriile conspirației
Problema vine din natura socială a oamenilor. Oamenii își doresc să fie acceptați și apreciați, dacă nu în întreaga societate, măcar într-un grup. Dacă ideile conspiraționiste nu sunt acceptate la nivel general, oamenii caută și găsesc online comunități de oameni cu idei similare. Care validează acele teorii. Dacă înainte un conspiraționist nu găsea oamei cu idei relativ identice, acum o poate face online sau pe rețelele de socializare.
Din păcate însă, aceste teorii devin nocive pentru oamenii care sunt de obicei neutri. Cei care nu au timp, nu au dorința de a se informa corect și vor doar să își vadă de treaba lor. Dacă aud în anturajul lor doar teoriile acestor persoane, s-ar putea la un moment dat să fie influențați.
Așa apar grupurile dăunătoare, precum cei care sunt anti-vaccin. Probabil la început aceste informații erau transmise doar de cei care voiau să fie populari, văzuți ca inițiați. Ne putem gândi la acest fenomen ca la o religie.
Este altă situație în cazul grupurilor politice. Acolo scopul clar era de popularizare, cum s-a întâmplat cu Trump. Cumva pe Twitter funcționa ideea că o postare cu multe RT și Likes este foarte populară și s-au folosit din plin de acest mecanism. Oamenii tind să creadă o știre ca fiind reală dacă are multe like-uri sau share-uri.
Facebook și micro-targetarea
Ideea genială a celor de la Facebook a pornit de la un impas. Ei aveau butonul de Like și vedeau ce îți place și ce nu. Dar ce faci dacă a murit cineva: dai like? Nu prea merge. Totuși, ai vrea să reacționezi. Așa au apărut reacțiile, dezvoltate ulterior apariției rețelei de socializare. Așa reușesc să targeteze mai bine grupuri de oameni cu interese comune.
O altă perspectivă privind teoriile conspirației: deși avem acum camere video profesionale și rezoluții 4K sau 8K, toate imaginile care continuă să apară cu OZN-uri sunt alb-negru sau la o calitate sub orice critică.
O altă problemă o reprezintă situațiile în care conspirația s-a dovedit deja falsă. Cum este situația cu vaccinurile care ar cauza autism. Autorul teoriei publicase o așa-zisă cercetare în 1995, dar s-a dovedit apoi că nu avea nicio dovadă în spatele documentației. Chiar autorul a recunoscut la un moment dat că nu avea nicio dovadă. Dar oamenii continuă să propage informația în loc să recunoască că era falsă.
Twitter au adoptat măsuri foarte bune contra răspândirii de informații false. Însă Facebook sau Youtube fac puțin pentru a limita acest fenomen.
Luați orice informație cu moderație
Soluția ar fi ca fiecare să trateze subiectele de discuție cu moderație.
Nimeni nu poate fi la curent cu toate informațiile. Sau să verifice o știre dacă este reală sau nu. Poate companiile media cu departamente întregi de oameni care să poată facă verificări. Un utilizator poate doar să ia informația și să încerce să verifice logic. Există informații care să confirme acea afirmație undeva, pe un site oficial? Nu trebuie să acceptăm de bun tot ce se zice la televizor sau pe rețelele de socializare. Să încercăm să documentăm situația. Acum există și organizații care încearcă să publice doar informații verificate. Sau site-uri de presă, cum sunt și în România, care nu publică decât subiectele proprii, verificate. Nu pe modelul să publici orice și să câștigi cât mai multe click-uri.
Site-urile forțate să adune click-uri multe trebuie să publice informații senzaționale pentru a genera trafic.
#Kaspersky
#CyberAvengers
