Un sondaj Dynata realizat în numele Revolut pe 20 de piețe (inclusiv România) spune că treime dintre români au înregistrat pierderi financiare după ce au urmat sfaturi neverificate din mediul online. În ciuda riscurilor, 7 din 10 români se simt încrezători în capacitatea lor de a distinge informațiile financiare credibile online.
Țepe online cu investiții sigure
Câți bani au pierdut respondenții după ce au urmat sfaturi online necertificate? 28% au declarat că au pierdut o anumită sumă de bani, cu cea mai mare proporție în rândul celor care au pierdut până la 1.000 € (16%). În ceea ce privește sfaturile financiare, unul din cinci respondenți a urmat recomandări online fără rezultate negative. În schimb, unul din patru nu a utilizat niciodată sfaturi din surse online necunoscute. În plus, 22% au declarat că nu au investit, tranzacționat sau căutat niciodată sfaturi financiare.
Există, totuși, diferențe între abordările celor două genuri. Bărbații manifestă o înclinație mai mare spre risc și 32% dintre bărbați admit că au urmat recomandări financiare online care au dus la o pierdere, deși majoritatea (20%) au înregistrat pierderi pe care le consideră minore, sub 1.000 EUR.
Încredere maximă în părerile proprii
O majoritate semnificativă a eșantionului total (69%) este încrezătoare în capacitatea de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online. Însă nivelul moderat de încredere este cel mai comun. Cel mai mare segment de respondenți (50%) a declarat că este „oarecum încrezător” în capacitatea sa de a discerne sfaturi financiare. 25% dintre respondenți indică faptul că „nu sunt foarte încrezători” sau „deloc încrezători” în distingerea sfaturilor financiare.
Bărbații (74%) sunt mai încrezători decât femeile (65%) în capacitatea lor de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online, în timp ce femeile înregistrează scoruri mai ridicate decât bărbații la reținerea față de propriile aptitudini de a depista astfel de cazuri (14%).
De asemenea, generațiile mai tinere se încred mai mult în capacitatea lor de a distinge sfaturile utile de cele înșelătoare. Grupa de vârstă 18-24 ani arată cel mai mare scor (81%), urmată îndeaproape de tinerii de 25-34 de ani (77%) și de cei de 35-44 de ani (72%). Așa cum era de așteptat, generațiile mai în vârstă (55-64 de ani și peste 65 de ani) înregistrează procente mai mari la răspunsurile „Deloc încrezător” și „Nu foarte încrezător” (14%, respectiv 15%) comparativ cu grupele mai tinere.
Studiul a fost realizat în iunie 2025 în colaborare cu compania de cercetare Dynata pe un eșantion reprezentativ al populației românești de peste 1.000 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani.
