Proiectul Ateliere fără Frontiere a reuşit să mă impresioneze şi da, cred că este un model de urmat în societatea românească. Odată că se scot din uz echipamentele învechite şi care nu mai pot fi refolosite, cele care în general ajung la groapa de gunoi, produc reziduuri toxice şi distrug mediul. Apoi pentru că în proiect sunt angajaţi oameni care au nevoie de ajutor, fără adăpost, persoane cu dizabilităţi, iar acolo învaţă o meserie care este de viitor. În fine pentru că acele computere care pot fi refolosite sunt oferite către alte ONG-uri pentru alţi utilizatori care chiar au nevoie de aşa ceva – copii, bătrâni şi aşa mai departe.

Mi-a plăcut faptul că sunt atât de multe companii implicate în proiect şi faptul că vor să ajute, fiecare în felul său. De exemplu, datele de pe hard-discuri sunt şterse cu ajutorul Blancco, o firmă specializată în domeniu şi care are certificări de nivel militar. Deci sisteme IT învechite pot să doneze şi băncile şi instituţiile financiare, fără teama că se va întâmpla ceva cu informaţiile confidenţiale.

Compania Microsoft e implicată de asemnenea, oferă licenţe speciale pentru Windows şi aplicaţiile Office, dar şi altele. Evident, proiectul e susţinut de EcoTIC, organizaţia ecologică înfiinţată de Valentin Negoiţă.