Pierderea datelor nu apare doar atunci când se strică un hard disk. Un laptop poate fi furat, un telefon poate fi pierdut, un fișier important poate fi șters din greșeală, iar un atac ransomware poate cripta în câteva minute documentele accesibile de pe un calculator. Din acest motiv, backup-ul nu mai este de mult o preocupare exclusivă pentru companii sau administratori IT.
Care variantă de backup?
Cele mai utilizate variante sunt backup-ul local, realizat de obicei pe un hard disk extern, SSD, NAS sau alt dispozitiv aflat în apropiere, și backup-ul în cloud, unde datele sunt păstrate pe infrastructura unui furnizor extern.
Întrebarea importantă nu este însă care dintre ele este „mai modernă”, ci care oferă o protecție mai bună în situații reale.
Backup-ul local: rapid și complet sub controlul utilizatorului
Cel mai mare avantaj al unui backup local este viteza, dacă ai câteva sute de GB sau chiar câțiva TB de date, copierea și restaurarea lor de pe un SSD extern sau de pe un NAS poate fi mult mai rapidă decât descărcarea lor prin internet.
În plus, utilizatorul controlează fizic mediul de stocare. Nu depinde de un abonament, de disponibilitatea serviciului cloud sau de viteza conexiunii la internet. Există însă o condiție importantă: mediul de backup nu ar trebui să rămână permanent conectat la calculator.
Dacă un hard disk extern este conectat permanent și apare un atac ransomware, există riscul ca și datele de backup să fie criptate. CISA recomandă explicit păstrarea unor copii offline și testarea periodică a posibilității de restaurare, tocmai pentru că atacatorii încearcă frecvent să cripteze sau să șteargă și backup-urile accesibile.
Backup-ul local mai are și o altă vulnerabilitate evidentă: dacă laptopul și hard disk-ul extern se află în aceeași cameră, un incendiu, o inundație sau un furt le poate afecta pe ambele.
Backup-ul în cloud: protecție bună împotriva problemelor fizice
Principalul avantaj al cloud-ului este că datele sunt păstrate într-o locație diferită de cea în care se află dispozitivul utilizatorului. Dacă se defectează laptopul sau este furat, fișierele pot fi recuperate pe un alt dispozitiv.
Serviciile moderne oferă și funcții utile care merg dincolo de simpla copiere a fișierelor. De exemplu, OneDrive oferă versionare pentru fișiere, recuperarea fișierelor șterse și, pentru anumite abonamente, detectarea ransomware și posibilitatea restaurării datelor la o versiune anterioară.
Cloud-ul nu este însă infailibil, dacă un utilizator șterge accidental fișiere sincronizate sau dacă un malware modifică documentele locale, modificările respective se pot sincroniza și în cloud. Tocmai de aceea versionarea și perioadele de retenție sunt importante. CISA avertizează că backup-urile cloud automatizate pot fi insuficiente dacă fișierele locale criptate sunt sincronizate peste copiile sănătoase.
Mai există și riscul compromiterii contului, dacă un atacator obține parola și trece de mecanismele de securitate, poate ajunge și la datele stocate online. Din acest motiv, autentificarea în doi pași ar trebui activată obligatoriu pentru un cont care conține backup-uri importante.
Sincronizarea nu este același lucru cu backup-ul
Aceasta este una dintre cele mai frecvente confuzii: dacă ai instalat Google Drive, OneDrive sau Dropbox și vezi că documentele apar în cloud, nu înseamnă neapărat că ai un sistem de backup complet.
Sincronizarea urmărește ca aceleași fișiere să fie disponibile pe mai multe dispozitive. Dacă modifici un fișier, modificarea este propagată. Dacă îl ștergi, ștergerea se poate propaga și ea. Un backup adevărat trebuie să îți permită să revii la o stare anterioară, chiar dacă datele curente sunt corupte sau șterse. De aceea este important să verifici dacă serviciul utilizat oferă istoric de versiuni, coș de reciclare cu retenție suficientă și restaurarea unui set mare de fișiere.
Regula 3-2-1 rămâne una dintre cele mai bune soluții
Pentru date importante, alegerea nu ar trebui să fie neapărat „cloud sau local”. O abordare mai sigură este combinarea lor. Regula 3-2-1 recomandă să existe trei copii ale datelor, stocate pe două tipuri diferite de medii, iar una dintre copii să fie păstrată într-o altă locație. Recomandarea este folosită de mult timp în administrarea sistemelor și continuă să fie susținută în ghidurile de securitate CISA.
Pentru un utilizator obișnuit, o implementare simplă ar putea fi:
- fișierele de lucru pe laptop;
- un backup periodic pe un SSD extern, care este deconectat după copiere;
- o copie suplimentară în cloud;
În acest scenariu, defectarea laptopului nu distruge datele, un incendiu nu elimină toate copiile, iar un ransomware are șanse mai mici să afecteze simultan toate variantele de backup.
Dar pentru un telefon?
La telefoane, backup-ul în cloud este în general cea mai practică soluție pentru fotografii, contacte, setări și documente. Totuși, pentru fotografii sau fișiere cu valoare personală foarte mare, poate merita să existe periodic și o copie locală pe calculator sau pe un SSD extern.
Este foarte ușor să presupunem că „pozele sunt în cloud”, fără să verificăm dacă toate directoarele sunt sincronizate sau dacă spațiul disponibil nu s-a epuizat între timp.
Dar pentru o companie?
Pentru firme, problema devine mai complexă deoarece pot exista documente comerciale, baze de date, emailuri, fișiere contabile și date ale clienților.
În astfel de situații, backup-ul trebuie privit ca parte a infrastructurii IT, la fel ca securitatea website-ului, emailului sau a altor servicii digitale. De aceea, atunci când o companie investește în infrastructură sau în servicii de creare site-uri web, este util ca strategia de backup și recuperare să fie discutată separat, nu presupusă automat.
Un backup bun nu înseamnă doar existența unei copii. Trebuie să existe și o procedură prin care datele pot fi restaurate într-un timp rezonabil.
Care variantă este mai sigură?
Dacă trebuie aleasă o singură soluție, cloud-ul oferă de obicei mai multă protecție împotriva defectării sau pierderii fizice a dispozitivului, în timp ce backup-ul local oferă control mai mare și restaurare rapidă.
Dar cea mai sigură variantă este combinația dintre ele. Un SSD extern deconectat după backup oferă protecție împotriva multor atacuri ransomware, iar o copie în cloud protejează datele în cazul în care echipamentele locale sunt pierdute sau distruse.
Important este ca backup-ul să fie automatizat pe cât posibil, verificat periodic și, mai ales, testat. Un backup despre care presupui că funcționează nu este la fel de valoros ca unul din care ai încercat efectiv să restaurezi un fișier.
