Dacă zvonurile care circulă din China sunt adevărate, SMIC a reușit să producă primul său cip de 5 nm pentru Huawei: Kirin X90. A realizat această performanță fără tehnologia EUV de ultimă generație ale ASML. Compania a fost nevoită să utilizeze procesoarele alternative dezvoltate în China. Până acum se credea că sunt blocați pe 7 nanometri, dar acum au demonstrat că sancțiunile sunt inutile. Un nou zvon vorbește despre planurile de viitor privind trecerea la 3 nanometri.

Huawei Kirin

Procesoare Huawei pe 5 nanometri

Huawei a prezentat două variante noi de laptop, MateBook Pro și MateBook Fold. Ambele rulau HarmonyOS în loc de Windows și aveau un misterios cip X90 de la HiSilicon. O sursă care a dezvăluit informații afirmă că este un Kirin 9010 reutilizat, cu o configurație ușor diferită a nucleului procesorului. Un canal de știri chinezesc a dezvăluit însă câteva informații noi despre cea mai recentă ofertă a Huawei.

Ei susțin că Kirin X90 este fabricat pe nodul N+3 de 5 nm al SMIC. Acest lucru este în concordanță cu un raport de anul trecut care afirma că nodul de 5 nm al SMIC era operațional. Un utilizator X speculează că are o densitate de 125 de milioane de tranzistoare pe mm2, ceea ce îl face puțin mai puțin dens decât TSMC N5 (~138 de milioane de tranzistoare pe mm2). Această cifră este însă foarte bună, deoarece SMIC a realizat acest lucru folosind litografia DUV. Mașinile ASMC EUV de ultimă generație utilizate de TSMC, Intel și alții sunt practic interzise de sancțiunile SUA.

Procesoare Huawei pe 3 nanometri

Recent, gigantul tehnologic chinez a început cercetările pentru un nod de 3 nm bazat pe FET GAA, care se așteaptă să fie lansat până în 2026. Fără probleme de dezvoltare, producția de masă ar trebui să înceapă în mod ideal în 2027. Alternativ, se cercetează și cipuri de 3 nm bazate pe nanotuburi de carbon, dar nu se știe cât de mult au progresat inginerii.

Cu toate acestea, randamentele vor continuă să fie o problemă. Se spune că nodul de 5 nm menționat mai sus se situează la un nivel de 20%, iar această cifră va scădea în cazul tehnologiei la 3 nm din cauza complexității suplimentare implicate de tehnologia DUV. Trebuie însă amintit și faptul că chinezii au reușit să fabrice experimental și procesoare pe 1 nanometru ocolind tehnologia EUV. Deci este foarte posibil ca până la urmă să găsească soluții alternative.