Evomag si Vexio au trimis astăzi un protest la adresa taxei pe cifra de afaceri. Ei spun că impozitul frânează investițiile în comerțul electronic și transferă costuri suplimentare către consumatori. Această opinie este împărtășită și de alte magazine online din România, conform ARMO.
Ce spun Evomag și Vexio
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat de la începutul anului 2024, generează consecințe care contrazic obiectivele declarate, respectiv creșterea veniturilor la buget și asigurarea unei contribuții minime din partea companiilor mari, indiferent de nivelul de profit raportat. În schimb, reduce capacitatea companiilor de a investi, limitează competitivitatea și pune presiune suplimentară asupra consumatorilor.
În comerțul electronic, unde profitul net este adesea sub 1%, un impozit aplicat uniform pe cifra de afaceri împinge direct companiile în pierdere și blochează proiecte de dezvoltare esențiale pentru eficiență și digitalizare. Sunt concluziile evomag și Vexio, doi dintre cei mai cunoscuți retaileri online din industria de eCommerce din România.
Mai mult, în primele șase luni de aplicare, veniturile colectate la buget au fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, mult sub cele 6 miliarde estimate de autorități, potrivit organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri (Concordia, AmCham, FIC). Diferența confirmă ineficiența mecanismului și relevă impactul disproporționat asupra sectoarelor cu profitabilitate redusă, precum comerțul online. În acest domeniu, investițiile în infrastructură și servicii sunt esențiale pentru creștere, însă nu se traduc imediat în profit contabil, ceea ce face ca taxarea pe cifră de afaceri să penalizeze tocmai companiile care reinvestesc constant.
Potrivit celor doi retaileri, pentru companiile românești din comerțul online, impactul este amplificat de efectul pe lanțul de distribuție. Aceeași taxă de 1% se aplică la nivelul importatorului, distribuitorului și retailerului, ceea ce înseamnă o sarcină cumulată de aproximativ 3%. Raportată la o marjă generală de cel mult 10%, cu tot cu costuri, această taxare suplimentară împinge întreg lanțul în pierdere și amenință sustenabilitatea industriei.
Reprezentanții Vexio atrag atenția asupra unei alte distorsiuni generate de aplicarea IMCA: diferențele de tratament fiscal dintre retailerii cu o cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro și cei care depășesc acest prag. În timp ce jucătorii mari sunt obligați să plătească impozitul pe cifra de afaceri, competitori direcți, dar mai mici ca dimensiune, nu sunt supuși acelorași reguli, deși operează în aceleași segmente de piață. Această discrepanță creează o formă de concurență neloială, care dezavantajează companiile românești ce au investit în dezvoltare și scalare, penalizând exact actorii ce contribuie cel mai mult la consolidarea pieței locale de comerț electronic.
Pe lângă presiunea directă asupra prețurilor, este afectată și dinamica locurilor de muncă. Investițiile în hub-uri logistice, în servicii de livrare rapidă sau în suport digital presupun extinderea echipelor și contracte noi pentru parteneri locali. Atunci când aceste proiecte sunt amânate, oportunitățile de angajare și de colaborare scad, iar economia locală pierde o parte din beneficiile generate de creșterea sectorului online.
Ce spune ARMO
Am contactat pe tema asta Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Organizația a trimis un punct de vedere care coincide, fiind și el făcut public printr-un comunicat de presă semnat de mediul de afaceri.
Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești.
Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 mld. lei din cele 6 mld. lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici și standardelor internaționale de guvernanță fiscală conform cărora impozitarea urmărește, în principal, profitul și substanța economică, nu cifra de afaceri.
Mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică. Sectorul privat vrea și trebuie să fie un partener de încredere pentru soluționarea problemelor de gestionare a finanțelor publice, nu țintă de penalizare.
