Calculatorul cuantic dezvoltat Google a făcut un salt tehnologic major, scrie NY Times. Conceput pentru a accelera progresele în medicină și în alte domenii, algoritmul cuantic al gigantului IT rulează de 13.000 de ori mai repede decât software-ul scris pentru un supercomputer tradițional.
Calculatorul cuantic al Google merge înainte
Michel H. Devoret a fost unul dintre cei trei fizicieni care au câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în acest an, povestește NY Times. Distincția a fost acordată pentru experimentele pe care le-a efectuat în urmă cu mai bine de patru decenii. El a contribuit la demonstrarea faptului că proprietățile mecanicii cuantice puteau fi observate și în circuite electrice suficient de mari pentru a fi văzute cu ochiul liber.
Această descoperire a deschis calea pentru telefoane mobile și cabluri cu fibră optică. Iar acum ar putea avea implicații mai mari în anii următori, pe măsură ce cercetătorii construiesc computere cuantice care ar putea fi mult mai puternice decât sistemele de calcul actuale.
Devoret anunțat că computerul lor cuantic Google, bazat pe procesorul Willow, a rulat cu succes un nou algoritm capabil să accelereze progresele în descoperirea medicamentelor, proiectarea de noi materiale de construcție și alte domenii.
Valorificând puterile mecanicii cuantice, calculatorul cuantic Google a rulat acest algoritm de 13.000 de ori mai repede decât un supercomputer de top care execută cod similar în domeniul fizicii clasice, potrivit unui articol scris de cercetătorii Google în revista științifică Nature.
Calculul cuantic este încă o tehnologie experimentală. Însă noul algoritm al Google, Quantum Echoes, arată că oamenii de știință îmbunătățesc rapid tehnicile care ar putea permite computerelor cuantice să rezolve probleme științifice pe care niciun dispozitiv de calcul tradițional nu le-ar putea rezolva vreodată.
Cercetarea cuantică a Google concurează cu alți giganți tehnologici precum Microsoft și IBM, cu nenumărate startup-uri, universități și cu eforturile care avansează rapid din China.
În interiorul unui computer clasic, precum un laptop sau un smartphone, cipurile de siliciu stochează numere ca „biți” de informație. Fiecare bit conține fie un 1, fie un 0. Cipurile efectuează apoi calcule manipulând acești biți – adunându-i, înmulțindu-i și așa mai departe.
Un computer cuantic, în schimb, efectuează calcule în moduri care sfidează bunul simț. Conform legilor mecanicii cuantice – fizica lucrurilor foarte mici – un singur obiect se poate comporta ca două obiecte separate în același timp. Prin exploatarea acestui fenomen straniu, oamenii de știință pot construi biți cuantici, sau „qubiți”, care conțin o combinație de 1 și 0 în același timp. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce numărul de qubiți crește, un computer cuantic devine exponențial mai puternic.
Cipul Willow dezvoltat de Google permite operarea computerului cuantic.
Singura problemă potențială de viitor pare să fie legată de accesul AI la un computer cuantic, dată fiind puterea de calcul mult mai mari. Și la ora actuală sunt voci care avertizează că ar cam trebui să ne temem de AI. Dar dacă ai capătă deodată o putere de 13.000 de ori mai mare?
