Anul trecut a cunoscut o creștere rapidă în adoptarea de noi tehnologii. Echipamentele pe care le folosim de zi cu zi devin tot mai conectate și mai inteligente. Atât de inteligente, încât companiile le încorporează în clădiri pentru a-și spori eficiența, economisind astfel milioane din bugetele lor. Chiar și orașele concurează pentru a implementa astfel de soluții inteligente, astfel încât să poarte cu mândrie eticheta de smart city. Dar oare sunt pregătite orașele să preia această responsabilitate după atacurile de ransomware cu care s-au confruntat?


Odată cu propagarea tehnologiei de machine learning, multe sarcini au fost simplificate. De la scotocitul prin baze de date imense până la executarea sarcinilor repetitive, mecanismul de machine learning permite sistemelor să își îmbunătățească modul în care sunt abordate problemele. În 2019, tehnologia ML a câștigat notorietate din cauza unui fenomen destul de grav – ascensiunea fenomenului deepfake. Această tehnologie anulează însemnătatea zicalei „să vezi înseamnă să crezi” și o mută înspre “să nu crezi tot ce vezi”.

Clipurile deepfake ar putea fi exploatate pentru a deteriora reputația unor persoane publice sau chiar pentru a influența opinia publică. Tehnologia a fost aplicată și într-un context mai puțin sinistru – aplicația FaceApp, care și-a propus să ne amuze cu proiecțiile chipurilor noastre în viitor, s-a bucurat de o atenție considerabilă, deși aplicația în sine a venit la pachet cu o serie de probleme de confidențialitate. Prezentarea acestor tendințe scoate în evidență efectele profunde pe care aceste tehnologii, inclusiv cele bazate pe machine learning, pot afecta viața noastră în următoarele luni.

Confidențialitatea datelor noastre de trafic online a fost o altă problemă care a ieșit la lumină indirect, în urma alegerilor din SUA din 2016. Scandalul Cambridge Analytica ne-a îndemnat pe toți să reevaluăm abordarea noastră în ceea ce privește confidențialitatea datelor până în ziua de azi. Acest lucru a generat un val de suspiciune atunci când vine vorba de modul în care companiile mari de tehnologie protejează datele utilizatorilor lor. S-au adoptat, desigur, pretutindeni legi care să abordeze problema confidențialității și a modului în care companiile administrează informațiile colectate. Însă, suntem cu toții de acord că aceste probleme nu sunt abordate suficient de rapid. Companiile ar trebui să trateze măsurile de confidențialitate ca pe un element fundamental la baza serviciilor lor. Și acum vine următoarea întrebare: ce pot face companiile și guvernele în plus, pentru a asigura confidențialitatea datelor?

Este greu în ziua de azi să ținem pasul cu toate schimbările tehnologice care au loc. Cele mai vizibile schimbări pot fi observate în organizațiile care încearcă să răspundă cerințelor din era noastră digitală. Un sfat cheie pentru companiile care se angajează într-o călătorie de transformare digitală ar fi să nu subestimeze valoarea bunelor practici de securitate cibernetică. Acest proces continuu de digitalizare transformă, de asemenea, modul în care funcționează societatea noastră. Oamenii sunt tot mai conștienți de drepturile lor și cer o protecție mai eficientă a datelor, iar tehnologiile de tip machine learning avansează constant și promit să le ofere companiilor un avantaj în fața concurenței, timp în care hackerii încearcă tot mai persistent să compromită această uriașă colecție de informații valoroase pe care organizațiile le dețin. Raportul de tendințe din securitatea cibernetică al ESET analizează provocările cu care se confruntă aceste organizații atunci când încearcă să țină piept acestor amenințări.

Vezi tot raportul ESET în format PDF.