Justiția britanică a acceptat un proces deschis de un avocat specializat în protecția consumatorilor contra Sony. Avocatul cere daune de 8 miliarde de dolari pentru că ar fi “abuzat de poziția dominantă” în propriul magazin de jocuri pentru PlayStation. Adică ar fi cerut sume mai mari pentru că nu există alternativă.
Procesul PlayStation Store
Există un precedent în cazul Apple și magazinul de aplicații iPhone. Până la urmă gigantul american va trebui să permită magazine de aplicații third-party.
Tribunalul de Apel pentru Concurență din Regatul Unit a decis că Sony trebuie să facă față unui proces în valoare de până la 6,3 miliarde de lire sterline – aproximativ 7,9 miliarde de dolari. Trebuie să răspundă acuzațiilor aduse de Alex Neill, un avocat al consumatorilor care a lucrat la campanii anterioare.
Sony Interactive Entertainment (SIE) a fost dat în judecată anul trecut în numele a aproape 9 milioane de consumatori din Marea Britanie. Ei au cumpărat jocuri digitale sau conținut suplimentar prin PlayStation Store de la Sony. Avocații lui Neill au spus că daunele totale estimate ale cazului au fost de până la 6,3 miliarde de lire sterline în dosarele depuse la instanță.
Neill susține că Sony a cerut ca jocurile digitale și suplimentele să fie cumpărate și vândute numai prin intermediul magazinului său online PlayStation, care percepe un comision de 30% dezvoltatorilor și editorilor. Afirmația susține că, prin urmare, clienții au plătit prețuri mai mari pentru jocuri și conținut suplimentar.
Avocații companiei japoneze au susținut anterior că cazul a fost „defectuos de la început până la sfârșit” și au spus că ar trebui anulat în instanță. Dar tribunalul a decis că cazul lui Neill ar putea continua, deși a spus că persoanele care au făcut achiziții din PlayStation Store după ce cazul a fost depus în 2022 ar trebui eliminate din clasa de reclamanți propusă.
Un comentator Forbes a respins de asemenea cazul. În primul rând, chiar nu există dovezi că procentul de 30% pe care Sony îl încasează este rău pentru consumatori, având în vedere că costul este transferat dezvoltatorilor și editorilor. Dacă s-ar spune că jocurile Sony ar fi cu 30% mai scumpe decât concurenții, poate că acest lucru ar avea sens, dar paritatea prețurilor în industrie, inclusiv cu rivali precum Xbox, arată că nu este cazul.
