Ne-am hotarat noi, peste noapte, ca tot omul muncitor, sa plecam cateva zile „la racoare”. Ne-am gandit sa mergem la o salina, sa scape copii de problemele respiratorii si sa ne racorim pe canicula de luna trecuta. Am ales la intamplare Salina Turda si ne-am gasit cazare la o pensiune care arata bine in poze, pensiunea Millexim.
[cpg_albumrand:19,6]
Treaba sta cam asa: salina este intr-adevar un loc care merita vizitat. Am sa revin cu poze de acolo. Mina de sare este din vremea romanilor, exploatarea s-a facut apoi de pe la 1600, intrerupta dupa 1900. Pestera a fost folosita ca adapost in timpul celui de-al doilea razboi mondial, apoi ca depozit de brinza (!!). Este amenajata bine, luminata, s-au tinut diverse concerte si asa mai departe.
Partea negativa: in parcare mi-au zgariat masina cu cheia sau cuiul 🙁
Drumurile sunt infect de aglomerate, bara la bara non-stop, fum, praf, mizerie. Toata noaptea se lucra la constructia unor hale, iar pensiunea era din carton presat, se auzea orice zgomot.
Pensiunea Millexim era in Campia Turzii si trebuia mers ceva pina in Turda la salina. Bara la bara. Mincarea a fost ok la pensiune, aveau mic dejun inclus, nu cine stie ce, dar mergea. In penultima zi am descoperit ca in spatele parcarii era o groapa de gunoi bine mascata… Vezi pozele.In Turda am mai fost si la Baile sarate, am vizitat cheile Turzii si obeliscul lui Mihai Viteazu. Revin cu imagini.
