Uber și Bolt încasează în România mai mult decât aplicațiile de taxi precum Star Taxi sau Clever Taxi, conform unui studiu efectuat de PwC România pentru Asociația ”Coaliția pentru Economia Digitală”. Atenție, încasează mai mult decât aplicațiile de taxi, nu decât toate taxi-urile.

ID 93271381 © Prykhodov | Dreamstime.com

Piața locală a platformelor digitale de mobilitate urbană este estimată la 1,6 mld. lei (1.587 mai exact), din care piața de taxi (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile dedicate) este de circa 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing – adică Uber și Bolt este de 881 milioane de lei.

(!) Cel mai ieftin smartphone decent la review (!) Apasă play 😉

Dezvoltarea platformelor de ride-sharing nu a dus la scăderea industriei de taximetrie, dimpotrivă, aceasta a avut o ușoară creștere. Dezvoltarea serviciilor digitale de mobilitate urbană reduce numărul de mașini proprietate personală de pe străzi, decongestionând astfel traficul și ajutând la diminuarea poluării din marile orașe. Majoritatea țărilor din UE și-au modernizat legislația de transport pentru a încadra și serviciile de ride-sharing. Adoptarea de către România a unui model de licențiere pentru platformele digitale de mobilitate urbană ar duce la dezvoltarea sustenabilă a acestui sector, în beneficiul consumatorilor

Astfel, piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat și suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalitățile tradiționale de transport urban.

În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie și avand un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele și impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei.

Densitatea auto (numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori) din România cunoaște o creștere semnificativă. Spre exemplu, în București aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu această creștere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureștiul să fie între cele 5 cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per șofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în mașini. Dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană, a explicat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, coordonatorul studiului.

Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (aprox. 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea, a spus Bogdan Belciu.

Ulterior intrării pe piață locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativității șoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.

Potrivit studiului, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20 mii) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22 mii). În continuare, numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54 mii). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac aprox. 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.

La nivel global, piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari și este de așteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populației să abandoneze sistemul deținerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing și servicii de e-hailing pentru a-și satisface necesarul de transport. Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuția sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de mașini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopția mașinilor electrice și autonome.

Viitorul mobilității urbane va fi caracterizat de:

  • Electricitate – Creșterea ponderii autovehiculelor electrice;
  • Autonomie – Apariția autovehiculelor autonome;
  • Partajare – Creșterea ponderii sistemelor de car-sharing;
  • Conectivitate – creșterea numărului de autovehicule conectate cu multipli senzori și dispozitive de comunicație;
  • Actualizare anuală – Modelul de proprietate al autovehiculelor se va schimba, nefiind necesar ca acestea sa fie achizitionate la valoarea întreagă, ci plătite în sume mici per folosire/inchiriate sub planuri financiare de tip PCP (personal contract purchase);

Studiul arată că adoptarea unui cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, așa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiționale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei.

Dan Dragomir

editor at Computerblog.ro
Am fost ziarist timp de 15 ani, ultimii zece ani i-am petrecut în domeniul IT. Din 2010 sunt blogger profesionist, în principal pe Computerblog.

Mă găsiți de asemenea pe Youtube cu un canal în care vorbim despre telefoane, aplicații și jocuri.

Am lucrat printre altele pentru ZF.ro, Descopera.ro, Go4IT.ro, Jurnalul.ro, PlayTech.ro, Zonait.tv și multe alte site-uri, ziare, săptămânale sau reviste.

Autorul poate fi contactat pe adresa [email protected] și telefon 0769.066.003.
!! NU SUNT MAGAZIN SAU SERVICE !!